26 august 2026 · Știri ECO

Cea mai scumpă greșeală nu e să cumperi echipamente slabe, ci să cumperi prea multe. Calculul corect are patru pași și pornește de la factura ta, nu de la suprafața acoperișului.
Întrebarea pe care o primim cel mai des sună așa: „am un acoperiș de 80 de metri pătrați, câți kilowați intră?". Este întrebarea greșită. Acoperișul îți spune doar limita superioară. Ce contează e consumul tău.
Pasul 1: adună consumul real pe 12 luni
Nu estima, nu întreba vecinul. Cere de la furnizor istoricul de consum pe ultimul an sau adună de pe facturi. Ai nevoie de totalul anual în kWh și, dacă poți, de repartizarea pe luni.
O casă din România consumă tipic între 2.500 și 6.000 kWh pe an. Cu pompă de căldură sau mașină electrică, cifra urcă la 8.000-15.000 kWh. Diferența dintre aceste scenarii înseamnă sisteme complet diferite.
Pasul 2: împarte la producția specifică a zonei
În România, un kilowatt instalat produce între 1.100 și 1.350 kWh pe an, în funcție de zonă, orientare și înclinare. Sudul țării e spre limita superioară, nordul și zonele montane spre cea inferioară.
Regula de calcul: consum anual împărțit la 1.200 îți dă puterea orientativă. Pentru 4.800 kWh pe an, rezultă aproximativ 4 kWp.
Atenție: asta îți dă puterea care ar acoperi teoretic tot consumul pe un an. Nu înseamnă că vei fi independent — producția și consumul nu se suprapun în timp.
Pasul 3: corectează cu profilul tău de consum
Aici se desparte apele. Două case cu același consum anual pot avea nevoie de sisteme diferite, în funcție de când consumă.
Dacă ești acasă ziua, dacă ai boiler electric, aer condiționat sau pompă de piscină, poți merge spre limita superioară a calculului — vei consuma direct o parte bună din producție.
Dacă ești plecat toată ziua și consumi aproape exclusiv seara, un sistem mai mic, combinat cu stocare, bate un sistem mare care injectează tot în rețea.
Pasul 4: verifică ce permite acoperișul
Abia acum intervine acoperișul. Un panou obișnuit are circa 1,8-2 metri pătrați și 450-600 W. Pentru 5 kWp ai nevoie de aproximativ 10 panouri și 20 de metri pătrați de suprafață utilă.
Utilă înseamnă: fără coșuri, fără lucarne, fără zone umbrite de copaci sau de clădirea vecină, cu orientare între sud-est și sud-vest. O suprafață nordică nu intră în calcul, oricât de mare ar fi.
- Sud — producție maximă, referința pentru orice calcul.
- Sud-est / sud-vest — pierzi 5-8%. Diferență neglijabilă în practică.
- Est / vest — pierzi 15-20%, dar producția e mai bine distribuită pe zi, ceea ce ajută autoconsumul.
- Nord — nu se montează.
Exemplu concret
Casă cu 4 persoane, consum 5.200 kWh pe an, boiler electric, nimeni acasă în timpul zilei, acoperiș sudic fără umbrire.
Calcul: 5.200 / 1.200 = 4,3 kWp. Rotunjim la 5 kWp — 10 panouri de 500 W. Adăugăm un releu pentru boiler pe surplus, ca energia de la prânz să nu plece degeaba. Autoconsum estimat: 45-55%.
Dacă familia vrea independență la pană de curent, se trece pe invertor hibrid și 10 kWh de stocare. Dacă nu, on-grid simplu e suficient.
Greșeala pe care o vedem cel mai des
Supradimensionarea „ca să fie". Un sistem de 10 kWp la o casă cu 3.000 kWh consum anual costă dublu și se amortizează mult mai lent, pentru că surplusul mare pleacă în rețea la o valoare mică.
Mai bine un sistem potrivit acum, cu posibilitatea de extindere peste doi ani, decât unul supradimensionat de la început.

Statii Incarcare EV